Toponimicul Jiu, prin care este denumită localitatea, a fost menţionat pentru prima dată la 23 noiembrie 1406, când domnitorul Mircea cel Bătrân a dat la Tismana o poruncă: ”la mâna popii Nicodim, ca nimeni să nu cuteze a încerca să pescuiască în râul Tismana”. Documentul arată că erau de faţă “toţi egumenii mănăstireşti şi cu toţi boierii domniei mele. De asemenea şi jupân Brata să-i fie hotarnic, pentru că a fost şi acest judet al Jiului”.
Numele de Târgu-Jiu apare întâia dată într-o poruncă a voievodului Dan al II-lea (între 1420-1431) semnată la 24 martie 1426, la Argeş, prin care întărea Mănăstirii Tismana unele danii precum şi “morile de la Târgul Jiului, pe care le-a făcut popa Agaton cu munca fraţilor săi”.
Prima atestare ca oraş a apărut într-un hrisov datat 22 iunie 1597, emis de Mihai Viteazul la Târgovişte, în care era menţionat “Vâlsan ot varoşi Târgu-Jiu” (Vâlsan din oraşul Târgu-Jiu). Un document emis la 25 august 1654 de Matei Basarab menţionează oraşul ca fiind capitală de judeţ: “Deci când am fost la zi şi la soroc noi i-am strâns toţi lascaunul la Târgu-Jiu şi am şezut de am cetit cărţile cele de moşie”.
Prin Legea nr. 5/6 septembrie 1950 oraşul Târgu-Jiu a devenit reşedinţa nou constituitei Regiuni Gorj, care îngloba şi localităţile fostului judeţ Mehedinţi precum şi unele comune din fostul judeţ Dolj.
La data de 17 februarie 1968 Târgu-Jiu a devenit municipiu reşedinţă a judeţului Gorj.
De-a lungul istoriei, Târgu-Jiul a fost locul unor confruntări războinice, amintind în acest sens anul 1631 când Matei Aga (viitorul domn Matei Basarab) a luptat cu oştenii lui Leon Tomşa, sau anul 1716, când oştenii lui N. Mavrocordat au fost învinşi de luptătorii boierilor gorjeni Barbu Brăiloiu, Petre Obedeanu şi Staicu Bengescu. Astfel, s-a înlesnit calea stăpânirii austriece în Oltenia (între 1719-1739).
În anul 1821 gorjeanul Tudor Vladimirescu a ridicat steagul luptei pentru eliberarea naţională şi socială a românilor. Idealurile revoluţionare ale lui Tudor Vladimirescu au fost preluate de gorjenii Gh. Magheru şi Chistian Tell, conducători ai Revoluţiei de la 1848. Faptele de arme i-au remarcat pe gorjenii din Târgu Jiu, participanţi la Războiul pentru Independenţă (1877-1878) în luptele de la Vidin şi Rahova.
La 14 octombrie 1916, populaţia Târgu Jiului (târgoveţi, femei, copii), condusă de comisarul Ioan C. Popilian a apărat oraşul de nemţii cotropitori în luptele de la Podul Jiului.
Acesta este şi momentul istoric în care a primit botezul de luptătoare eroina Ecaterina Teodoroiu (1894-1917), originară din satul Vădeni, care s-a jertfit pentru apărarea patriei în Primul Război Mondial.
Au rămas în istorie ca exemple de iubire faţă de glia strămoşească şi de neamul românesc, generalii gorjeni şi numeroşii ostaşi ai locului, care şi-au dovedit eroismul în Războiul pentru Independenţă (1877-1878) şi în cele două Războaie Mondiale.
Numele de Târgu-Jiu apare întâia dată într-o poruncă a voievodului Dan al II-lea (între 1420-1431) semnată la 24 martie 1426, la Argeş, prin care întărea Mănăstirii Tismana unele danii precum şi “morile de la Târgul Jiului, pe care le-a făcut popa Agaton cu munca fraţilor săi”.
Prima atestare ca oraş a apărut într-un hrisov datat 22 iunie 1597, emis de Mihai Viteazul la Târgovişte, în care era menţionat “Vâlsan ot varoşi Târgu-Jiu” (Vâlsan din oraşul Târgu-Jiu). Un document emis la 25 august 1654 de Matei Basarab menţionează oraşul ca fiind capitală de judeţ: “Deci când am fost la zi şi la soroc noi i-am strâns toţi lascaunul la Târgu-Jiu şi am şezut de am cetit cărţile cele de moşie”.
Prin Legea nr. 5/6 septembrie 1950 oraşul Târgu-Jiu a devenit reşedinţa nou constituitei Regiuni Gorj, care îngloba şi localităţile fostului judeţ Mehedinţi precum şi unele comune din fostul judeţ Dolj.
La data de 17 februarie 1968 Târgu-Jiu a devenit municipiu reşedinţă a judeţului Gorj.
De-a lungul istoriei, Târgu-Jiul a fost locul unor confruntări războinice, amintind în acest sens anul 1631 când Matei Aga (viitorul domn Matei Basarab) a luptat cu oştenii lui Leon Tomşa, sau anul 1716, când oştenii lui N. Mavrocordat au fost învinşi de luptătorii boierilor gorjeni Barbu Brăiloiu, Petre Obedeanu şi Staicu Bengescu. Astfel, s-a înlesnit calea stăpânirii austriece în Oltenia (între 1719-1739).
În anul 1821 gorjeanul Tudor Vladimirescu a ridicat steagul luptei pentru eliberarea naţională şi socială a românilor. Idealurile revoluţionare ale lui Tudor Vladimirescu au fost preluate de gorjenii Gh. Magheru şi Chistian Tell, conducători ai Revoluţiei de la 1848. Faptele de arme i-au remarcat pe gorjenii din Târgu Jiu, participanţi la Războiul pentru Independenţă (1877-1878) în luptele de la Vidin şi Rahova.
La 14 octombrie 1916, populaţia Târgu Jiului (târgoveţi, femei, copii), condusă de comisarul Ioan C. Popilian a apărat oraşul de nemţii cotropitori în luptele de la Podul Jiului.
Acesta este şi momentul istoric în care a primit botezul de luptătoare eroina Ecaterina Teodoroiu (1894-1917), originară din satul Vădeni, care s-a jertfit pentru apărarea patriei în Primul Război Mondial.
Au rămas în istorie ca exemple de iubire faţă de glia strămoşească şi de neamul românesc, generalii gorjeni şi numeroşii ostaşi ai locului, care şi-au dovedit eroismul în Războiul pentru Independenţă (1877-1878) şi în cele două Războaie Mondiale.