AŞEZARE GEOGRAFICĂ
Reşedinţă de judeţ, Municipiul Târgu-Jiu, cel mai mare oraş al judeţului Gorj, este situat la o altitudine de 195-212 m, la intersecţia paralelei 450 02` latitudine nordică cu meridianul 230 17` longitudine estică, în plină zonă temperată, în Depresiunea Târgu-Jiu – Câmpu Mare, dominată la nord de masivele muntoase Parâng şi Vâlcan, iar la sud de şiruri de dealuri. Municipiul Târgu-Jiu, incluzând şi localităţile componente Iezureni, Preajba Mare, Drăgoieni, Romaneşti, Slobozia, Bârseşti, Polata şi Ursaţi, se întinde pe o suprafaţă estimată la 10.258,63 ha şi are o populaţie stabilă de 98.362 locuitori. Dezvoltarea Municipiului Târgu-Jiu a fost înlesnită în timp de situarea sa la încrucişarea unor drumuri importante (spre Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin, Petroşani), precum şi de construirea în 1888 a căii ferate Filiaşi-Târgu-Jiu. În ultimii ani, au fost dezvoltate ample proiecte de înfrăţire cu oraşe europene din Italia (Noci), Germania (Lauchhammer), Bulgaria (Yambol) şi Turcia (Pendik).
RELIEF
Relieful zonei este depresionar, mărginit la vest şi nord-vest de dealuri de încreţire. Târgu-Jiul se situează pe trei terase: terasa superioară, în zona Ciocârlău (altitudine de 210m), terasa medie, cu 20 m mai jos decât cea superioară, situată în zona fostului lagăr de deţinuţi politici şi terasa inferioară, pe care se întinde cea mai mare parte a oraşului.
CLIMĂ
Factorii climatici generali şi în special cei locali sunt favorabili datorită circulaţiei maselor de aer din zona depresionară. Este caracteristic topoclimatul cu influenţe mediteraneene, de depresiune, cu timp liniştit, în care predomină zilele calde şi în care iarna nu se resimte viscolul. Variaţiile de temperatură între vară şi iarnă nu sunt mari, temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -2,50, a lunii iunie de +21,60, iar media anuală de +10,20.
APE
Reţeaua hidrografică din zona Municipiului Târgu-Jiu este alcătuită din cursul mijlociu al Jiului, cu afluenţii săi Amaradia Pietroasă, care udă oraşul la marginea sa de est şi râul Şuşiţa, care străbate localităţile Ursaţi şi Bârseşti, din partea de vest a oraşului. În ultima perioadă, pentru valorificarea superioară a resurselor hidrografice ale râului Jiu, au fost amenajate două lacuri artificiale de stocare a apei şi producere de energie hidroelectrică în două centrale, amplasate pe barajele digurilor.
FLORA
Prin configuraţia sa geografică, zona Municipiului Târgu-Jiu se încadrează în zona vegetaţiei de luncă. Aceasta se întinde în luncile râurilor din zona depresionară, sub formă de zăvoaie. Speciile caracteristice sunt sălciile, amestecate cu răchiţi şi plopul alb sau negru.
În partea de nord-est, pe câmpul Ciocârlău, s-a aflat pajiştea cu narcise. Azi, narcisele înfloresc pe poiana Piticoasa, din localitatea componentă Preajba, unde anual se desfăşoară Sărbătoarea narciselor, în timp ce, în Pădurea Mărgăritarului din partea de sud a Municipiului Târgu-Jiu înfloresc laleaua pestriţă şi mărgăritarul.
Ca urmare a influenţelor mediteraneene din zonă, în Târgu-Jiu cresc castanul ornamental şi nucul, iar pe dealurile din vest şi nord-est au fost amenajate ferme pentru cercetare şi producţie a cartofului, plantaţii cu vie, meri, peri, gutui, nuci, cireşi.
Reşedinţă de judeţ, Municipiul Târgu-Jiu, cel mai mare oraş al judeţului Gorj, este situat la o altitudine de 195-212 m, la intersecţia paralelei 450 02` latitudine nordică cu meridianul 230 17` longitudine estică, în plină zonă temperată, în Depresiunea Târgu-Jiu – Câmpu Mare, dominată la nord de masivele muntoase Parâng şi Vâlcan, iar la sud de şiruri de dealuri. Municipiul Târgu-Jiu, incluzând şi localităţile componente Iezureni, Preajba Mare, Drăgoieni, Romaneşti, Slobozia, Bârseşti, Polata şi Ursaţi, se întinde pe o suprafaţă estimată la 10.258,63 ha şi are o populaţie stabilă de 98.362 locuitori. Dezvoltarea Municipiului Târgu-Jiu a fost înlesnită în timp de situarea sa la încrucişarea unor drumuri importante (spre Craiova, Râmnicu-Vâlcea, Drobeta Turnu-Severin, Petroşani), precum şi de construirea în 1888 a căii ferate Filiaşi-Târgu-Jiu. În ultimii ani, au fost dezvoltate ample proiecte de înfrăţire cu oraşe europene din Italia (Noci), Germania (Lauchhammer), Bulgaria (Yambol) şi Turcia (Pendik).
RELIEF
Relieful zonei este depresionar, mărginit la vest şi nord-vest de dealuri de încreţire. Târgu-Jiul se situează pe trei terase: terasa superioară, în zona Ciocârlău (altitudine de 210m), terasa medie, cu 20 m mai jos decât cea superioară, situată în zona fostului lagăr de deţinuţi politici şi terasa inferioară, pe care se întinde cea mai mare parte a oraşului.
CLIMĂ
Factorii climatici generali şi în special cei locali sunt favorabili datorită circulaţiei maselor de aer din zona depresionară. Este caracteristic topoclimatul cu influenţe mediteraneene, de depresiune, cu timp liniştit, în care predomină zilele calde şi în care iarna nu se resimte viscolul. Variaţiile de temperatură între vară şi iarnă nu sunt mari, temperatura medie a lunii ianuarie fiind de -2,50, a lunii iunie de +21,60, iar media anuală de +10,20.
APE
Reţeaua hidrografică din zona Municipiului Târgu-Jiu este alcătuită din cursul mijlociu al Jiului, cu afluenţii săi Amaradia Pietroasă, care udă oraşul la marginea sa de est şi râul Şuşiţa, care străbate localităţile Ursaţi şi Bârseşti, din partea de vest a oraşului. În ultima perioadă, pentru valorificarea superioară a resurselor hidrografice ale râului Jiu, au fost amenajate două lacuri artificiale de stocare a apei şi producere de energie hidroelectrică în două centrale, amplasate pe barajele digurilor.
FLORA
Prin configuraţia sa geografică, zona Municipiului Târgu-Jiu se încadrează în zona vegetaţiei de luncă. Aceasta se întinde în luncile râurilor din zona depresionară, sub formă de zăvoaie. Speciile caracteristice sunt sălciile, amestecate cu răchiţi şi plopul alb sau negru.
În partea de nord-est, pe câmpul Ciocârlău, s-a aflat pajiştea cu narcise. Azi, narcisele înfloresc pe poiana Piticoasa, din localitatea componentă Preajba, unde anual se desfăşoară Sărbătoarea narciselor, în timp ce, în Pădurea Mărgăritarului din partea de sud a Municipiului Târgu-Jiu înfloresc laleaua pestriţă şi mărgăritarul.
Ca urmare a influenţelor mediteraneene din zonă, în Târgu-Jiu cresc castanul ornamental şi nucul, iar pe dealurile din vest şi nord-est au fost amenajate ferme pentru cercetare şi producţie a cartofului, plantaţii cu vie, meri, peri, gutui, nuci, cireşi.